Artiști: Ioana Cîrlig, Morgane Denzler, Andreea Medar, Delia Popa, Iulian Bisericaru, Ilie Mihali, Damien Rouxel, Donald Simionoiu
15.08-31.08.2025
ARAC, Școala Gimnazială Repedea, Săcel, Maramureș
Evenimentul și vernisajul expoziției au avut loc într-o fostă școală sătească, închisă din cauza depopulării — un spațiu simbolic, reactivat prin artă și prin implicarea în comunitatea locală.
15 august a purtat o triplă semnificație: Sărbătoarea Sfintei Maria, Ziua Maramureșului și ziua de naștere a Ancăi Poterasu — un prilej de a celebra comunitatea, tradiția și arta contemporană.
Pe parcursul a două săptămâni, un grup de artiști — Morgane Denzler, Damien Rouxel, Delia Popa, Ioana Cîrlig, Andreea Medar și Ilie Mihali — au reactivat proiectul la Săcel (Maramureș, România), la invitația Ancăi Poterasu (ARAC). A fost un timp colectiv de reflecție, întâlniri, experimente artistice, discuții îndelungate și interogații asupra realităților agricole ale locului. Suntem profund conștienți de fragilitatea acestor practici agricole, încă bazate pe subzistența familială. Această fragilitate se află într-un contrast puternic cu intensitatea interdependenței dintre credință, viața rurală, meșteșuguri (în special ceramica, țesutul și broderia), tradiții, animale, râu și pădure. La Săcel, tot ceea ce ține de viața cotidiană și de ecosistemul său — vizibil și invizibil, uman și mai-mult-decât-uman — este profund interconectat. Astfel, Morgane Denzler și-a continuat reflecțiile asupra oieritului, lânii și relației dintre păstor, turmă și loc. Damien Rouxel a încercat să îmbine preocupări personale cu observațiile făcute în Maramureș despre tradiții și realități materiale. Ilie Mihali și-a dedicat timpul lucrului cu pământul și focul, realizând lucrări ceramice. Ioana Cîrlig s-a cufundat în dimensiunea vegetală a Săcelului. Delia Popa a imaginat legături între satul său (Crețești, regiunea Vidra) și Săcel, două sate vulnerabile. Andreea Medar și-a continuat cercetarea asupra unei memorii pe cale de dispariție; la Săcel, a observat dispariția obiceiurilor pastorale și a colaborat cu un olar și o cântăreață pentru a reînvia o memorie gestuală și muzicală.
(Julie Crenn, july 2025)
Mai jos se află imagini de instalație din expoziția care prezintă rezultatele Rezidenței de Artă de la Săcel. Pe parcursul a două săptămâni, la Săcel, Maramureș, șapte artiști și un curator au participat la un proces creativ colaborativ.
Mulțumiri călduroase curatoarei invitate, Julie Crenn, pentru dedicația și implicarea sa, precum și artiștilor participanți: Delia Popa, Morgane Denzler, Damien Rouxel, Ioana Cîrlig, Ilie Mihali, Andreea Medar, alături de artiștii invitați Donald Simionoiu și Iulian Bisericaru.
Se bazează pe un obicei pastoral din regiunea Maramureș din România, practicat și în satul Săcel. În timpul șederii sale la rezidența noastră, artista s-a inspirat dintr-un ritual pastoral tradițional din Maramureș, care marca începutul sezonului de pășunat și afirma apartenența comunitară prin măsurarea laptelui de oaie. Lucrarea sa, intitulată Ruptul Șterpelor, constă într-un vas ceramic (folosit istoric ca recipient pentru lapte), realizat în colaborare cu olarul local Burnar Tănase. Pe suprafața interioară este inscripționat în Braille un fragment dintr-un cântec tradițional legat de Ruptul Șterpelor. O sursă de lumină din interior transformă vasul într-o lanternă intimă, aluzie la inutilitatea sa actuală. Vasul este expus pe un suport rotativ, cu o înregistrare audio redată dedesubt — creată împreună cu doamna Maria Catană, una dintre puținele persoane care mai păstrează memoria melodiei.
Cântecul devine un cod sonor al memoriei colective, încorporat în lut. „Ruptul Șterpelor” este atât un act de recuperare, cât și de transformare. Este o lucrare care vorbește despre comunitate, pierdere și reziliență.
Ilie Mihali
Proiectul este co-finanțat de Ministerul Culturii
Parteneri: French Institute Bucharest and Goethe-Institut.
Parteneri locali: Primăria Săcel, Borodi Design Studio, Consiliul Local Săcel, Județul Maramureș
Photo credits: Ioana Cîrlig