Arists for Artists Residency Network (AFAR)

Proiect inițiat de: Romanian Association of Contemporary Art (ARAC)
Parteneri: The Goethe Institute network, the Croatian Association of Fine Artists and Künstlerhaus Vienna.
Perioada de timp: 01.03.2023 – 31.12.2024
Locații: București, Săcel (Maramureș, România), Mulhouse (Franța), Zagreb, Vienna

Artists for Artists Residency Network (AFAR) este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, care urmărește să îmbunătățească mobilitatea artiștilor vizuali contemporani și a curatorilor din cele patru regiuni partenere europene – România, Germania, Croația și Austria. Proiectul este coordonat de Asociația Română pentru Artă Contemporană (ARAC), împreună cu trei parteneri din consorțiu – rețeaua Institutului Goethe, Asociația Croată a Artiștilor Plastici și Künstlerhaus Viena. Un partener strategic asociat al proiectului este La Kunsthalle Mulhouse, care este de asemenea Centre d’Art Contemporain d’Intérêt National de la Ville de Mulhouse.

Temele principale sunt legate de conexiuni culturale și sociale pe termen lung între diferite contexte locale, având în vedere temele transversale ale ecologiei și incluziunii, în special în ceea ce privește migrația oamenilor cauzată de război și de factori economici.

Proiectul oferă o gamă largă de noi oportunități pentru specialiștii din domeniul artei, de toate vârstele, provenind din diverse categorii sociale și contexte artistice, acordând în special atenție femeilor în artă, dar și egalității de gen, pentru a se implica într-o serie de rezidențe artistice, burse curatoriale, discuții între artiști și curatori, precum și expoziți. În cadrul acestora, artiștii pot contribui activ și colabora cu colegii lor pentru a crea modele autosustenabile de sprijin reciproc și cooperare. Acest obiectiv va fi realizat prin metode care includ evenimente de networking, spații de lucru comune, cercetări de tip studiu de caz asupra modelelor propuse de rezidențe, schimburi de cunoștințe între parteneri prin organizarea rezidențelor și a discuțiilor publice cu artiști și curatori, precum și dezvoltarea unei strategii de advocacy pentru creșterea mobilității artiștilor și curatorilor în țările care fac parte din consorțiu.

Rezidențele din cadrul programului AFAR se concentrează pe teme de relevanță socială și estetică, precum redefinirea relației dintre om și natură, explorarea locuirii umane în era digitală și promovarea practicilor textile sustenabile. Programul are loc atât în contexte urbane (București și Zagreb), cât și în regiuni cu tradiții textile puternice (Maramureș și Mulhouse). Rezidențele din Maramureș (România) și Mulhouse (Franța) pun un accent deosebit pe crearea de artă prin tehnici tradiționale de țesut, broderie și tapiserie, explorând totodată abordări ecologice ale practicilor artistice sustenabile. Ele își propun să încurajeze un dialog între tradițiile textile locale și arta contemporană, utilizând textilele ca mijloc de expresie ce leagă patrimoniul de inovație.

  1. Săcel, Maramureș (România) și Mulhouse (Franța)

Rezidențele din Maramureș și Mulhouse pun un accent special pe crearea de artă prin țesut, broderie și tapiserie tradițională, ca forme de expresie artistică în raport cu practicile artistice ecologic sustenabile, și pe construirea unei legături între tradițiile locale și practicile de artă contemporană în domeniul lucrărilor textile. Prin aceste rezidențe, artiștii vor avea oportunitatea de a învăța tehnici tradiționale de la meșteșugari locali în ceea ce privește țesutul, cusutul și vopsirea textilelor și de a le folosi pentru a crea lucrări de artă contemporană, contribuind astfel la conservarea și protejarea patrimoniului cultural imaterial local și promovând practici mai prietenoase cu mediul.

  1. București și Zagreb

Scopul rezidențelor în zone urbane este de a stabili parteneriate de durată între artiști și organizațiile gazdă. Artiștii rezidenți vor lucra îndeaproape cu un artist gazdă, folosindu-se de studiourile și resursele locale – un amestec între rezidențe bazate pe producție și rezidențe bazate pe cercetare (The Malmaison Artist Hub din București și rețeaua HLDU) – artiștii vor identifica, de asemenea, soluții și abordări alternative pentru problemele generate de această cercetare, caracterizate prin natura apropiată a relației dintre artist și gazdele sale în spațiile de lucru comune. Unul dintre principalele subiecte ale rezidențelor planificate în București și Zagreb va fi crearea de lucrări artistice colaborative folosind materiale reciclate, transformând obiecte aruncate în opere de artă pentru bunăstarea ecologică, economică și socio-culturală.

mai multe detalii despre proiect: https://www.afarnetwork.com/

Prin programul său public, care include discuții și expoziții, proiectul își propune să ajungă direct la cel puțin 2.000 de persoane și să expună alte cel puțin 5.000 de persoane la proiect prin prezența online și promovarea pe platforme dedicate evenimentelor artistice. Rezultatul va consta în creșterea gradului de conștientizare asupra importanței mobilității culturale, atât la nivel public, cât și legislativ, în special în perioade de rezistență și recuperare culturală în contextul Europei actuale (post)criză, consolidând sentimentul de apartenență al cetățenilor UE și legătura acestora cu arta vizuală contemporană.

Activități:

  • Rezidențe artistice în București, Maramureș, Zagreb și Mulhouse
  • AFAR Talks – dialoguri între artiști, curatori și profesioniști din domeniul cultural despre Artă și Sustenabilitate
  • Expoziții în București, Viena și Zagreb
  • Burse curatoriale

Repere din activitățile AFAR

Artists for Artists Residency Network (AFAR) este un proiect și program de rezidențe cofinanțat de Uniunea Europeană, care își propune să sprijine mobilitatea artiștilor vizuali contemporani și a curatorilor în România, Germania, Croația și Austria. Proiectul este coordonat de Asociația Română pentru Artă Contemporană (ARAC), în parteneriat cu trei instituții consorțiale: Rețeaua Institutului Goethe, Asociația Artiștilor Plastici din Croația și Künstlerhaus Viena.

Views and opinions expressed are however those of the author(s) only and do not necessarily reflect those of the European Union or European Education and Culture Executive Agency (EACEA). Neither the European Union nor the granting authority can be held responsible for them.